Contrast

Inauntru

 

 

Afara

 

 Solarul nu are nici o problema, oricum nu ma gandeam ca o sa aiba acum ceva. Dupa furtuna de asta vara care a zburat acoperisuri, solarii si a facut prapad, el a avut o mica "zgarietura", o usa neinchisa bine a fost smulsa din balama.

Daca vremea ne va lasa si daca se va circula, sambata livram.

O zi linistita

De dimineata, de cand am deschis ochii, ninge intr-una. Frumos, cuminte, asezat.

Peisajul s-a transformat, credeam ca nu poate fi mai frumos decat ieri, ei bine, m-am inselat. Azi e mult mai frumos.

 Dimineata a batut un pic vantul, dar nu cu putere si curand s-a potolit.
In sat e liniste, din cand in cand se mai auzea lauda guraliva a unei gaini harnice, din cand in cand mai trecea cineva pe drum.

 

Lucian a dat toata dimineata la zapada, dar dupa vreo trei ore a trebuit sa iasa iar, nici nu se mai cunoastea unde a dat. A fost foarte placut afara, nu batea vantul, nu a fost frig.
Iarna asta imi pare tare frumoasa.
Copiloiul si-a consolidat cazemata, cand a intrat pe seara in casa era rosu in obraji si plin tot de zapada (evident, ud pana la piele); se bucura din plin de iarna si vacanta.
A intrat mai devreme cu trei zile in vacanta, va puteti inchipui "supararea si amarul" sarmanului copiloi.
Eu mi-am rasfatat baietii azi cu paine de casa ( tot la masina, dar invat eu sa fac si de mana; de fapt teoria o stiu perfect, am invatat cateva retete ca papagalul, dar cu practica am o problema, nu iese si pace!) si cu o tava plina ochi cu ardei umpluti.
Am zis sa mai colorez un pic peisajul, prea e totul alb, iar ardeii sunt chiar haiosi: galbeni, portocalii, verde deschis, verde inchis si rosii, cu o mana buna de marar verde aruncat peste ei.
A iesit o combinatie perfecta de culori pe fondul alb de afara, care mi-a adus aminte de legumele de asta vara.
Iar mirosul, dar si gustul, prin congelare, s-au mentinut.

 

Si-n timp ce unii muncesc, se zbat, nu-si vad capul de treaba, altii...

...sunt mai norocosi :).

Dimineata de iarna

Nu cred ca am sa ma satur vreodata de linistea satului.
Unora li se pare aducatoare de nebunie, dar altii o adora. Fac parte de a doua categorie. A celor care  au cunoscut agitatia unui oras prea mare, prea populat si care apreciaza linistea unui mic sat neinsemnat, asezat undeva pe harta.

 Si in cursul zilei este liniste, dar dimineata e perioada care imi place cel mai mult.
Inca intuneric, dar totusi nu bezna totala, semn ca Soarele e pe aproape, cocosi care canta si-si raspund neobositi, animalele in curte inca adormite, dar care vin si stau langa mine.
Au invatat ca la prima iesire din casa salutul sa fie unul linistit, un dat din coada, un miorlait scurt si apoi toata lumea se aseaza linistita langa mine. Imi place sa cred ca ei gandesc ceva de genul "Mama-i adormita inca si are nevoie sa se trezeasca", dar am impresia ca ei cred ca "E nesuferita la prima iesire afara, s-o lasam in pace acum".
E ritualul nostru de dimineata.
Din cauza frigului aerul e mai curat si mai tare, iar cand respir se vad aburi. Il simt pana-n adancul plamanilor si n-are cum sa nu ma bucure.
La a doua iesire incep sa primesc mici ghionturi de la caini, iar miorlaiturile matoancelor devin mai lungi.
Incepe sa se lumineze si in curand se vor auzi din vecini mugetele vacilor, porcii incep sa guite, pasarile vor iesi in curte, iar copiii vor trece galagiosi in drum spre scoala.
Apoi va fi iar liniste, sparta din cand in cand de trecerea unei masini, de un ras de pe strada, de chemarea cuiva.
Acum plimbarea imi e limitata de mormanele de zapada din curte si trebuie sa recunosc ca plimbarile de vara sunt mult mai lungi si mai frumoase.
Dar fiecare anotimp are frumusetea lui. Vara nu o sa vad curtea atat de impodobita in alb. Iar curtea mea e tare frumoasa asa alba cum e acum.

 Intru in casa inghetata bine, trebuie sa-mi zoresc copiloiul sa plece la scoala, mai iau o gura de cafea, iar Jedi, matoanca nebuna, ne face sa radem in hohote cu joaca, zdupaneli, topaituri si sprinturi zgomotoase prin casa.
Dar zgomote de afara imi dau a intelege ca rabdarea unora s-a terminat si-i cazul sa le dau mancare.
Ma duc, nu-i las sa ma astepte.

Zapada, bucurii, experiente

Stiam eu ca o sa vina, chiar daca a intarziat atat de mult si ne-a lasat fara zapada de sarbatori. Trebuie sa recunoastem ca si-a facut o aparitie destul de spectaculoasa.
Inca de vineri am anulat livrarile de sambata pentru luni sau poate pentru marti, sa vedem ce se mai intampla, iar Lucian s-a dus tot atunci pana in Gaesti sa incarce buteliile si a facut mici cumparaturi. Alimente necesare in caz ca...N-am gresit facand asta.

Vantul a batut, incepand de vineri seara, cu putere, ca nebunu`, dandu-ne emotii mari, mai ales noaptea cand fiind liniste si dupa cum se stie, orice lucru mic in linistea noptii devine mare.
Sambata dimineata uitandu-ma pe geam am vazut portiuni in curte fara zapada, dar si unele cu zapada. Am zis ca nu a nins asa mult, numai face pe importanta si iarna asta.
Dar cand sa ies din casa am avut o mica surpriza, toata zapada era troienita in fata usii. Dar cum fusesem prevazatori si pusesem amandoua lopetile in hol, la intrare, am luat una si m-am pus pe treaba.

Toata ziua ieri a batut vantul tare, dar nu a fost asa frig. Bine, cand ma prindea cate o rafala direct in fata imi taia respiratia.

 Am avut si mici caderi de curent, ma asteptam sa fie mult mai rau si eram pregatiti pentru asta. La un moment dat, in timp ce bagam un lemn in soba, ma gandeam ce inseamna si experienta asta. 
Fata de anul trecut, acum nu mai depindem de curent cu incalzirea, aveam buteliile pline, aveam un stoc de alimente, mi-am invatat lectia si am umplut bidoane cu apa, am carat lemne in holul din fata usii, am avut grija ca lopetile de zapada sa fie langa usa si nu in magazia din spatele casei.

 
Adi s-a jucat ( a se citi tavalit, tarat, scufundat) in zapada cu cainii ( Mairon parca innebunise, numai cu capul in zapada a stat), ne-am bucurat de vremea asta, ne-am bucurat de zapada, desi ne dor muschii de la atata carat.
Toata ziua le-am asigurat animalelor si pasarilor apa si mancare calda, le-am curatat locul din preajma cotetelor, dar pasarile nu au iesit deloc afara. Au stat numai in cotete, linistite, dar se vedea ca le este frig. Imi era mila de ele si sper ca apa calda le-a mai ajutat.
 
In casa este cald si bine, trosnetul lemnelor in soba combinat cu imaginea focului si cu zapada care cade imi da o stare de bine, de liniste si de implinire.

Si nu numai mie...

Aseara brusc, asa cum s-a iscat, vantul a plecat. In urma lui a ramas liniste si o zapada cu fulgi mari.
Acum curtea este plina de zapada, cararile de ieri nu se mai vad si ninge hotarat in continuare.

Va las si ma duc la treaba, am de dat zapada ca sa ajung la pasari, sa le dau apa si mancare, dupa care trebuiesc hraniti si cainii, apoi o sa ma duc pana in solar sa vad ce imi mai fac plantutele. Dar pentru asta am de dat muuuulta zapada.
Asa cum am mai spus e super sa ai curte mare atunci cand stai si o admiri. Cand faci curat sau dai zapada...:))

Curatenie de primavara = reduceri!

Dragii nostri, noutati nu prea avem, asteptam zapada anuntata, deja e frig si foarte intunecat.

Dar, cu toate astea, incepem sa ne pregatim pentru primavara si curatenia aferenta.

Am de gand o mica reorganizare a camarii si beciului, dar mai avem cate una, cate alta pe acolo.
Asadar, am facut scaderi de preturi, adica noi va ajutam pe voi, deci ar fi bine ca si voi sa ne ajutati pe noi sa putem face reorganizarea necesara :).

Gasiti in sheetul de preturi sau direct in magazin noile preturi. Stocurile nu sunt mari.

Multumim si va asteptam cererile pentru ca sambata ajungem in Bucuresti.

De pe la noi

Afara-i frig, foarte intunecat si-i un pui de furtuna, vin rafale puternice de vant. Pana la urma vine si iarna, o asteptam de altfel.

Numai cei doi zapaciti, Mairon si Vulpita, au chef de joaca si se alearga ca bezmeticii. Cred ca avem de a face cu un love story aici, mai ales din partea lui Mairon.

Vulpita ( asta e nume de scena, raspunde de fapt la numele de Zdreanta) e cam "calatoare" si atunci cand ea lipseste Mairon intra in depresie. Nu mai are chef de joaca, nu mai baga pe nimeni in seama, sta intr-un loc si ofteaza. Cand reapare fata acasa e cel mai bucuros cateloi din lume. 

Uitati-va numai ce mutra are cand e cu ea!

Tot ce vedeti intins prin gradina e adus de ei, v-am spus ca trec prin crize existentiale, vor sa dovedeasca ca-s copii de casa. Foarte strangatori. Eu le strang/arunc, ei aduc altele.

Blondu`, de cateva zile, iar e ciuca batailor tuturor. Mananca bataie de la toti cocosii, dar si de la ratoi. Au mai avut perioade d-astea, apoi l-au lasat in pace.

In solar au rasarit verdeturile puse acum o saptamana, dar am pregatit agrilul ca sa le acoperim in zilele ce urmeaza cand se anunta temeperaturi mult prea mici noaptea.
Pentru amatorii de verdeturi avem baby salata, baby spanac si ceva marar, numa` bune de rontait acum.

Iar eu mi-am pus ceva lapte la "prins" in cana de lut. Laptele pus in cana de lut are alt gust atunci cand se "prinde", e mai cremos, mai gustos, unde mai pui ca iarna laptele este mult mai gras decat vara.

Iar daca mai avem si un bot de branza, o mamaliga calda facuta din porumb adevarat, un ou fiert aruncat pe langa ele, garantez ca nu mai trebuie carne, salamuri si alte chestii d-astea "sanatoase".
Mmm...pana diseara va fi gata de consumat, stiu deja ce o sa avem la cina :).

Treburi, ganduri, dorinte

Desi diminetile au fost cam mofturoase, cu ceata si umezeala, in week-end, peste zi, a fost frumos. A iesit soarele si ne-a dat chef de munca.
Sambata si duminica am lucrat in solar, am pus noi seminte si rasaduri.

Drag imi era de ele! Dupa ce le luam din aglomeratia de rasaduri, plantutele nou mutate isi ridicau frunzele si se inverzeau mai mult, vazand cu ochii. Apoi, dupa un timp, probabil cand isi dadeau seama de spatiu, isi intindeau frunzele, asa cum noi, oamenii, ne intindem oasele a relaxare.
Am crezut ca este doar o parere, dar Lucian mi-a confirmat si el lucrul asta : "Vezi cat le place? Vezi cum se transforma?".
Desi nu-i munca grea, dimpotriva este foarte placut sa lucrezi cu plantele, genuflexiunile si pozitia ghemuit m-au cam dat peste cap un pic. Lipsa de exercitiu, dar in mod sigur voi recupera rapid.
Si din rubrica..
- asa nu

- asa da

Cam asta e stadiul locului nostru de munca, suntem pe la jumatatea solarului.

Tot aseara am reusit ( si mandra mi-s de asta!) sa pun la punct si Caietul fermierului. Nu-i cine stie ce mare lucru de facut, dar e de bibileala, schite si insemnari exacte cu tot ce ai pus in pamant. In cazul in care celor de la firma de certificare li se facea "dor" subit de noi, aveam o problema cu asta, caietul nu era la zi.
Prin curte si gradina nu prea am ce sa va arat, aseara a plouat ( si acum se chinuie sa ploua), e ceata si umezeala.

Nici macar gainile nu au chef de iesit pe afara.

De ceva timp, dragele de ele, au reinceput sa oua. Nu toate si nu mereu, dar in fiecare zi gasim minim un ou, maxim trei. Ceea ce pentru noi e suficient.

In a doua zi de Craciun, cand am luat pamant si macese de la padure, am luat si un pui de maces pe care l-am plantat in curte.
Nu-mi pare sa fi suferit deloc din cauza mutarii, acum e si el plin de mugurei.

Cand om mai avea drum pe acolo si daca vremea o sa fie prielnica, as vrea sa mai iau unul, maxim doi.
Si mi-as mai dori un pui de soc la mine in gradina, dar pana acum nu am avut succes in cautari, nu inteleg de ce nu se mai gaseste. Tin minte, cand era mica, erau peste tot.
Poate tot o mana de om este de vina in drumul sau neghiob spre confortul personal.

E vineri si e ceata iar

Ceata care ne cam indeamna la somn si o tara de leneveala.

Mos Ursu

In curte pasarile au inceput a misuna una cate una.

Fiara

Delicata

Sau in grup.

Fratiorii Delicatei, doi caposi

Unii nu prea au chef de plimbare si stau zgribuliti.

Tonto

Eu totusi parca as face vreo doi pasi prin curte, cainii si matoancele ma urmeaza in sir indian.
Si-i ceata iar...

In vizita?

Ma opresc prin curte si ma uit atenta la plantutele de primavara ce au iesit mult mai devreme.

Promite a fi de mare ajutor :)

Intre timp imi aduc aminte ca azi e ziua "da".

Pentru ca v-a placut

Urmaresc semnele primaverii mult prea vremelnice si chiar incep sa ma ingrijorez.

Ma duc iara sa-mi admir munca si sa ma imbat cu dulci promisiuni.

Iar cu ocazia asta imi aduc aminte ca mai avem multa treaba, asa ca revin cu picioarele pe pamant si-mi fac curaj sa ma apuc.
Ne asteapta o groaza de arpagic, usturoi romanesc si multe alte delicioase surprize pentru voi in primavara.

Iar noi va asteptam si azi comenzile pana pe la trei in dupa-amiaza :).
O zi buna, dragilor:)!