miercuri, 31 iulie 2013

Sambata, 3 august - Livram! + Oferta de sezon

Dragii mei, sambata vom livra comenzile, asa cum am facut si pana acum.
Singura rugaminte este ca in cazul in care nu primiti raspuns de la mine in maxim doua ore de la trimiterea mail-ului vostru cu comanda, sa ne sunati.
Din cauza furtunii de ieri au cazut mai multi stalpi de eletricitate si in sat se lucreaza la asta. Azi nu am avut curent de la 09.30 pana la 19.00.
Telefoanele noastre sunt :
0729.633.603 - Lucian
0728.617.830 - Iuliana

Asadar va asteptam comenzile, telefonic sau pe mail, dar nu uitati de rugamintea de mai sus.

Oferta : la 4 kg de rosii cumparate veti primi in pungi 5 kg.

Un sat, o furtuna

Marti, 30 iulie. O zi caniculara in Bucuresti. Ea sta in birou, la servici, asteptand ora de plecare. Se uita la ceas : E abia ora 15.00...mai am ceva...
Vrea sa deschida o pagina de stiri, cand ii suna telefonul. E el...Ii raspunde si-i aude timbrul vocii pe care mai toti l-ar cataloga ca fiind calm, linistitor.  
Ce faci? Ploua pe acolo?
Pe toti, nu si pe ea.
De ce vorbeste asa, se intreaba, dar continua raspunzandu-i la intrebare. Nu, nu ploua, este foarte cald.
Ar fi cazul sa vii acasa, ii spune el pe acelasi ton, avem treaba.
Ce s-a intamplat? il intreaba ea pe un ton ridicat, brusc alarmata.
Hai, ii zice el, pleaca de acolo si vino acasa.
Ce s-a intamplat? tipa ea de-a binelea.
O furtuna, ii raspunde, ne-a cam ridicat acoperisurile de pe ambele case si o usa la solar e rupta.
Nu mai stie cand s-a dus sa anunte ca pleaca, nu mai stie cum a iesit din Bucuresti. Imediat ce a plecat l-a sunat sa intrebe daca ei sunt bine, copilul mai ales, daca pasarile si animalele sunt bine, daca solarul mai e acoperit.
El a linistit-o si i-a spus sa nu conduca cu viteza ca e totul in regula. O sa fie bine, ne descurcam noi, a incheiat el.
Drumul ei zilnic de o ora jumatate - doua ore l-a facut intr-o ora si 10 minute. Nu stie cand a iesit din Bucuresti, tot ce-si aduce aminte sunt semnalele grabite de dreapta ale celor care isi conduceau masinile in fata masinii ei.
Satul lor e al patrulea de la A1. A iesit de pe autostrada si a intrat in primul sat. Plouase, plouase bine, soseaua era inundata. In al doilea si al treilea sat se vedea ca plouase, iar pe jos erau frunze. Peste tot erau oameni iesiti in fata curtilor, in strada. Discutau intre ei, le vedea fetele speriate din viteza masinii. Iese din al treilea sat si intra pe drumul spre satul ei. Drumul prin acel camp i s-a parut si mai lung de data asta.
Ud peste tot, un copac rupt pe marginea drumului.
Chiar cu 100 m inainte de intrarea in sat este o podisca, din cauza ei nu se vede satul.
Urca podisca si ceea ce vede o face sa puna frana brusc. Ramane sus pe podisca cu ochii fixati pe directia de intrare in sat. De-a lungul soselei vede casele. Asfaltul nu se mai vede, este acoperit de crengi cazute si frunze. Multe frunze.
Porneste incet, intra in sat si-si conduce masina printre crengi si oamenii iesiti in strada, foarte speriati.
Nu exista curte care sa nu aiba un copac cazut peste gard. Isi continua drumul si vede si o masina de pompieri. O sa afle mai tarziu ca acelui om ii luase foc ceva la casa.
Intra pe strada ei si merge pe crengi si frunze. Vecinii sunt speriati, toti iesiti afara din curti.
De la jumatatea strazii vede solarul. Deci e in picioare, are folia pe el, isi zice.
Intra in curte si-l vede pe copil si pe el. Apoi isi ridica privirele catre acoperisuri. Cel de la casa din fata are cam un sfert tabla ridicata, cel de la casa din spate, acolo unde locuiesc, are cam 4-5 foi de tabla ridicate.
Intra in casa din spate si vede sufrageria. Foile ridicate de vant erau chiar deasupra acesteia. Camera e compromisa, e ud tot : tavan, parchet, mobila, carti. Dar baietii dadusera la o parte tot si au scos apa.
In cea din fata e mai grav. Sufrageria de acolo e partial descoperita, apa a inundat toata casa.
Ridica covoarele de acolo si le scoate afara, in timp ce el se urca pe acoperisul casei din spate si bate foile de tabla in cuie.
Dupa ce termina se duce in gradina din spate. Plantele sunt cazute, un salcam mare e rupt.






Solarul are o usa rupta, iar in spate o parte mica de folie sarita din cleme. Nimic grav.
El incepe si-i povesteste de puterea vantului, cum clatina solarul din temelii. Cum a inceput sa vorbeasca cu copilul, ca sa nu se sperie, cum au inceput sa scoata apa din casa.
Concluzia : au fost norocosi.
In sat sunt case care nu mai au acoperisuri. Sunt solarii luate de vant. Stalpi de electricitate cazuti.
Cei de la compania de electricitate s-au miscat admirabil. Dupa doua ore de la terminarea furtunii, oamenii au avut curent. Acum avem si net.
El a luat bicicleta, mai pe seara si s-a dus in sat. A venit socat. A vazut o batrana care nu mai avea acoperis, dar nici solar. A vazut copacii rupti cazuti peste garduri. A vazut multe acoperisuri rupte. A vazut solarii descoperite.
Oamenii sunt socati. Spun ca nu au mai vazut asa ceva.
Seara s-a lasat in sunetul drujbelor si a batailor de ciocane in tablele de pe case. Oamenii au inceput sa-si repare ceea ce s-a stricat, au inceput sa-si faca curat in gospodarii.

Rascaeti, jud Dambovita. Un sat mic pe harta tarii.
Singurii care au scris ceva despre grozavia de ieri, desi numele satului e scris un pic gresit, sunt ei : http://exclusivdb.ro/2013/07/urgie-in-rascaieti/
Accesati link-ul si veti putea vedea cateva poze cu ceea ce s-a intamplat in sat.
In rest...tacere, ca si cum nu s-a intamplat nimic.

marți, 30 iulie 2013

Din rubrica : asa da, asa nu

Ma intai m-am gandit sa prezentam : asa NU.

Week-endul de a trecut Lucian l-a numit week-endul degetelor. Va explic imediat de ce.
V-am povestit ieri foarte pe scurt de gradina din fata ca am destelenit-o, pieptanat-o, aranjat-o si aerisit-o. Nu v-am povestit efectele secundare ale acestei actiuni si din lipsa de timp, dar si ca n-am prea putut butona asa cum trebuie tastatura.
De obicei nu ma lovesc, nu ma impiedic, nu cad, dar si cand o fac, o fac cu simt de raspundere! Adica ori facem o treaba ori n-o mai facem, ce mama naibii!
De data asta le-a venit randul degetelor, fericite cele care au scapat, caci da! am mai avut si scapari, nu mi le-am hacuit chiar pe toate.
Sambata mi-am aranjat mana dreapta si piciorul stang, iar duminica, sa nu existe discutii intre ele si sa se supere pe mine, mi-am aranjat si mana stanga. La mana stanga cred ca am vrut sa-mi fac doua degete aratatoare, numai ca osul din dotarea aratatorului ( mult mai inteligent decat mine de altfel ) nu m-a lasat si s-a opus din rasputeri lamei cutitului.
Dar nimic nu mai conteaza ( totusi luati aminte!), pana la urma totul a avut o cauza : confortul si sanatatea plantutelor.

 
Aici am pus la inmultit Kumato cireasa, dar mai am si cateva de culoare rosie, habar n-am ce, oricum sunt foarte gustoase.

Sa trecem acum la rubrica: asa DA.

De ceva timp am inceput recoltatul semintelor la rosii.
Poate oi fi eu defecta din nascare, dar lucrul asta mi se parea ceva foarte-foarte greu, super migalos, mancator de rabdare ( care oricum e pe cale de disparitie), irealizabil chiar.
Adica, ati vazut cu totii semintele de rosii, da? Miiiici, miiici, amestecate prin pulpa rosiei.
Ei, eu nu intelegeam cum trebuie recoltate semintele si mai ales ce si cum trebuie sa fac astfel incat ele sa arate asa de curate la final.
Pentru cei la fel ca mine, ca imi place sa cred ca n-oi fi chiar singura de genu` asta, m-am gandit sa va explic in detaliu cum am procedat eu.
Totul incepe calm si frumos : iei din vrej o rosie bine coapta, dar bine coapta!, de obicei din primul rand de fructificare, adica cel de jos. Ideal ar fi, daca poti rezista ispitei si n-o mananci, sa iei prima rosie din vrej, dupa ce ai lasat-o sa se coaca bine-bine. Apoi urmeaza recoltatul semintelor. Simplu pana aici, asa-i?
Rosia nu o tai ca la salata pe lungime, ci o tai pe latime. Ca aici :

Apoi iei un cutit ( si-l manevrezi cu grija!!!! cum adica, de ce??? vezi rubrica asa NU!) si cu varful acestuia incepi sa scoti semintele din casutele rosiei, cu tot cu pulpa, in ceva recipiente curate si uscate.
Eu am ales niste pahare de plastic pe care am scris si numele soiului ( ca scleroza e in floare si nu vrem sa riscam nimic).
Apoi le lasi acolo cam o zi pana incep sa fermenteze. Pana aici e foarte clar si simplu, da?
Buuuun!
Acum, de aici incepe treaba aia naspa.
Semintele au inceput sa fermenteze in pahar, deja incepi sa simti si oaresce mirosuri. Deci trebuie luate de acolo si spalate bine. Cum facem asta?
In primul si in primul rand trebuie sa-ti ignori nervii si nevoia de a arunca paharele pe toti peretii din casa atunci cand te uiti in pahare si vezi semintele alea mici amestecate cu...chestia aia fermentata! Nu e frumos sa faci asa ceva, apoi s-ar putea ca sotul din dotarea fiecaruia sa aiba ceva de zis si nu vrem asta.
Luam frumusel o strecuratoare mica de ceai, ne ducem deasupra unei chiuvete si turnam scarbosenia din pahar in strecuratoare, apoi dam drumu` la apa incet, ca sa curga in strecuratoare si cu degetul...ma rog, cu un deget pe care il manevrati mai bine, incepeti si amestecati. O sa vedeti ca pulpa de rosii se dilueaza in apa si incepe sa curga prin gaurile strecuratorii, iar semintele se curata foarte bine.
Dupa ce semintele sunt curate le puneti pe o coala alba de hartie ( sau pe un suport de lemn) si le lasati la uscat. Eu am preferat sa le las sa se usuce la temperatura camerei, dar din cand in cand le-am mai amestecat, sa aiba aer si sa se usuce toate uniform. Nu uitati sa notati pe coala soiul din care sunt recoltate.
Rezultatul :

Dupa ce s-au uscat bine, le-am pus intr-un plic pe care e notat soiul.
Cam asta ar fi intreg procesul, super migalos, dar necesar.

In alta ordine, avem niste castraveti crocanti, fragezi si gata de livrare.
Ia uitati-va ce frumuseti!

Aseara le-am facut o vizita, i-am inspectat, i-am admirat, am si rontait unul si am decis ca-s gata de a fi gustati si de altii.
Toate astea le-am facut in timp ce soarele mi-a oferit iar un apus spectaculos...


luni, 29 iulie 2013

De vara

Cam toate-s " de vara " acum, toate-s intrate intr-o dulce lancezeala, mai putin temperaturile care ne chinuie pe toti.
Peste zi nu se mai poate lucra afara prea mult, sambata dimineata, dupa ce Lucian a plecat cu comenzile, m-am apucat si am udat amandoua gradinile, apoi am curatat si mulcit partial gradina din fata. Rosiutele erau pline de buruieni si cazute, din lipsa de araci. Am facut o intreaga inginerie din aracii pe care ii aveam si sfoara, ca sa le pot ridica pe toate. M-am fortat sa stau pana la 12.00, dupa care m-am declarat invinsa de caldura, dar si de teama ca m-as putea alege cu o insolatie.
Toate rodesc bine, mult mai bine decat anul trecut. Am ajuns la concluzia ca e un an bun.
Duminica dimineata a fost momentul treburilor casnice, iar dupa amiaza am lancezit cu totii in casa din cauza caldurii. Dar a fost bine, ne-am relaxat, am citit, am vorbit si am dormit ca valizele.
Mai am trei zile, incluzand ziua de azi  si intru in concediu. Nu prea mai am chef de nimic, imi fac planuri pentru ce o sa fac in zilele libere.
Am de gand sa imi pun gradinile la punct, sa termin de mulcit absolut tot si sa mai fac ceva suc de rosii, bulion si o mult prea delicioasa zacusca.

Prin curte pasarile si animalele motaie in locuri umbrite, curtea se anima numai dimineata si seara. Sufera cu totii de caldura.

In solar momentan e bine, imi e mila si teama pentru plantute din cauza temperaturilor care s-au anuntat, facem tot ce putem pentru ele, speram ca vom trece cu bine.

Intre timp mi-am rezolvat si problema cu pozele, partial, dar mi-am dat seama ce ar trebui sa fac. Lucrez in continuare la asta.

Pentru cei care vor livrari miercuri, va mai asteptam si azi.

vineri, 26 iulie 2013

Poze - photobucket

Dupa cum se vede, nu se mai vad pozele din ultimele zile in blog.
Scumpiteii de la Photobucket imi spun ca, din cauza click-urilor prea multe pe poze, mi-am atins limita de stocare, iar contul e blocat un timp, mai exact pana pe 9 august..
Si ma imbie sa-mi upgradez contul, cu promisiunea ca acest lucru nu se va mai intampla.
Cum nu am de gand sa fac lucrul asta, nu-mi ramane decat sa astept.
Si sa caut altceva...
Dar puteti intra pe facebook, avem acolo mai multe poze.

joi, 25 iulie 2013

Mulcire in viteza ( sau cum sa faci treaba atunci cand trebuie )

Ieri cand am ajuns acasa, am lasat si oboseala si foame si alte treburi la o parte si m-am apucat sa fac ceea ce trebuia sa fac de mult timp. Sa mulcesc gradina.
Am avut si un ajutor de nadejde, pe Adi care a adus o parte din paie si pana la lasatul intunericului am reusit ca jumatate de gradina sa o rezolvam.
Caldura care a fost ieri si canicula care se anunta mi-a dat aripi, nu vreau ca plantele sa sufere mai mult decat sunt nevoite s-o faca.
Asadar gradina mea are o noua haina.


 
 
 
 
 

Hai ca arata dragut, asa? Acu` stau si ma intreb cum o sa arate gradina cand o veni vreun vant d-ala puternic, dar banui ca o sa vad.
Dimineata devreme, pe la cinci si un pic m-am apucat sa le ud, am reusit sa-mi fac si un dus ( scurt, dar foarte revigorant) cu apa rece ca gheata, ca asa a vrut furtunul sa se desfaca fix cand eu eram aplecata deasupra unei rosii ( furtunul asta al nostru parca are personalitate proprie si are ceva cu mine!). Cu ocazia asta am dat trezirea si la vecini, c-am urlat ca-n gura de sarpe.
In gradina din fata avem ceva ardei iuti, un pic mai speciali. Inca nu am gustat, ii mai las un pic.

 

Kumato - extrem de gustoase.
Iar in solar lucrurile stau cam asa :




 


Dupa cum se vede sunt toate bune prin solar, fetele rodesc la greu, cu rezultate delicioase.
Legume bune, gata de livrare! Va asteptam comenzile si azi.

miercuri, 24 iulie 2013

Specialitati ( cu multe multumiri Victoriei! )

 Victoria a fost atat de amabila si mi-a daruit seminte de fel si fel de soiuri de tomate, dar si vinetele albe, care-s atat de frumoase, gustoase, speciale.
Ea este o gradinareasa experimentata, cultiva aceste soiuri de mai multi ani.
Multumesc inca o data :)!

De la anul ne dorim sa livram aceste minunatii in spectru cat mai larg, la toti doritorii.
Deocamdata sunt in " maternitate" la crescut :).

luni, 22 iulie 2013

Povesti pasaresti

Sambata a fost o zi cam fara chef si spor la treburi, a fost cald si ma cam dezobisnuisem de caldura, dar a fost o zi buna pentru ca Blondu a venit acasa. Il aflasem in gradina la vecini, numai ca ei acolo au porumb pus si nu il puteam scoate. In plus, era si foarte speriat.
Dar sambata dimineata il vad ca apare ca o floricica pe poarta. Batut, ca magaru`-n panta, dar tantos si fericit ca a ajuns in sfarsit acasa.
Abia ajuns, a facut un tur de curte ca sa vada ultimele noutati.

  Apoi, ca nu-i ajunsese bataia ce si-a luat-o de la cocosii vecinilor, s-a luat la harta cu Piticu`.

Evident si-a luat bataie, ca e tare prostanac, dupa care s-a linistit.
Iar pe seara, la culcare, a revenit la vechea lui tovarasa ( vedeti ce lipiti sunt unul de altul :)) ? ).

Closca a hotarat ( brusc si foarte zgomotos ) duminica sa-si lase puii. Eram in gradina cand am auzit-o oracaind dintr-odata, a sarit gradu` ca nebuna, apoi s-a dus tinta la Vulturica. Si n-a mai plecat de langa el.
Puii au ramas singuri si cam capiati, dar sunt destul de mari, or sa se descurce.

Unul din pui, de fapt e puica si cred ca-i de pitica, nu de brahma cum credeam la inceput ( parca nu seamana cu brahmuta, asa?).

Iar mai pe dupa-amiaza, asa cum le sta bine la niste pasari care se respecta, unii s-au pus la taifas la umbra...

Altii au plecat la plimbare ( dupa masa miscarea este esentiala in mentinerea siluetei, stie toata lumea asta)...
Altii au atipit la umbra langa fratii lor...


Sau langa cine ii primeste...